Începuturile sunt
legate de spatarul Mihai
Cantacuzino, care dându-si
seama ca în regiunea
Slanic Prahova exista
un zacamânt de sare
si vrând sa deschida
o mina, a cumparat în
1685 si 1694 mosia Slanic.
Din zapisul care consemneaza
tranzactia din 1685, mai
rezulta ca la Teisani
(5 km est de Slanic) au
existat înainte
de acest an, vechi ocne
de sare, de adâncimi
mici.
Zapisul din 1685 (7193)
Aprilie 20 prin care mosnenii
din Slanic vând
spatarului Mihail Cantacuzino
"... jumatate din
preste tot hotarul cu
tot locul cu sare, unde
este a se face ocna...",
cu 700 de talere. - Colectia
Academiei Române
-
Prima exploatare s-a
deschis în anul
1688 pe Valea Verde, iar
între anii 1689-1691,
spatarul Mihai Cantacuzino
a deschis si exploatarile
de la Baia Baciului. În
anul 1713 spatarul Cantacuzino
doneaza mosia sa din Slanic
împreuna cu ocnele
de sare Manastirii Coltea
din Bucuresti.
De mentionat este ca
din 1912 s-a introdus
iluminatul electric în
mina Mihai, iar din 1931
metoda de exploatare s-a
perfectionat prin folosirea
havezelor de taiat sare
si a explozibililor pentru
derocare, eliminând
operatiile manuale de
taiere si detasare a brazdelor.
Lucrarile de exploatare
s-au încheiat în
1943 , când s-a
trecut la o noua exploatare
sub minele Mihai si Carol,
care s-a numit Unirea.
Din aceasta exploatare
s-a extras sare pâna
în 1970 când
exploatarea s-a mutat
în mina Victoria,
iar din 1992 s-a trecut
la exploatarea rezervelor
din câmpul Cantacuzino.
|