Statiunea balneo climaterica Slanic Prahova
 



Arhiva - Statistica din 1894

Copie dupa cestionarul trimis de Revisorul scolar de Prahova prin adresa
Nr. 225, 1894 Martie 16.
Document obtinut prin amabilitatea d-lui Silviu Radan

Populatia: 4488 - 885 barbati
- 885 femei
- 97 barbati vaduvi
- 83 femei vaduve
- 43 barbati majori necasatoriti
- 1274 baieti minori
- 1223 fete minore

- 11 barbati diferite nationalitati
- 6 femei diferite nationalitati
- 6 familii de tigani
- evrei, bulgari, greci etc. nu sunt


- capi de familie 885
- contribuabili 956
Locuitori - parte mosneni, parte improprietariti (dupa legea din 1864)

Case locuite 1069
Case nelocuite 22

Salinele

- inceputul exploatarilor, probabil dupa abandonarea celor de la Teisani

- "tambruirea primei guri de ocna facuta aici in Slanic, care a rezistat tuturor atacurilor intemperiilor pana acum cativa ani in urma cand s'a prabusit in fundul abisului zis "Putu Baii". ¦ambrele acestei guri, care sprijineau pamentul de pe dalaturi nu erau decat niste lemnisoare de anin foarte subtiri, de grosimea mani omului mijlociu. Aceste tambre erau incheiete in forma patrata. Ñn fine lucruri foarte slabe si nesigure, ceeace dovedesce in de ajuns o stare forte inapoiata si primitiva"
- Prima gura de ocna a fost cea numita "La Mihaiu Olteanu" adi i se dice "Baia Baciu" caci in locul acelor ocne in adancatura de unde s'a scos sare, este apa sarata, care servesce de bai adi; iar d'asupra acestei ape in partea despre vest, unde se inalta muntele de sare amestecata cu pamant, numit sturii de sare si adi este martoru putul pe unde si din care se extragea sare in vechime.
- a doua ocna, cea numita: "La Condrea", "La Dorobantesti" sau "La Fotache" (in josul primei ocne la o distanta de 400 stanjeni). A avut o adancime enorma. A fost parasita "caci a venit apa in ea deodata". S-a constatat ca apa venea din ocna de sus parasita (cu o banita de boabe de mei s'a stabilit). Pana acum vreo 12 ani erau sturii de sare afara. Ocna s'a umplut cu pamant scurs si apa. Folosita pentru bai.
- a treia ocna, in locul numit "Carbuneanu", azi i se spune "Baia Verde" ("saratura extraordinara si o densitate atat de mare ca nu se afunda nici un corp, chiar din cele grele in ea"). Resturi de funii, de lemn, de curele.
- a patra ocna, alaturi de aceasta la o departare de 30-40 stanjeni. Nu a fost prea adanca. I se spunea "ocna de(?) Baican". Azi pe aici curge o valcea, nu se mai cunoaste nimic.
- a cincea ocna e cea din care se scoate actualmente sare ("o multime de lume s'a ucis de acesta ocna barbara, pana cand a fost transformata cum e adi")
- a sasea ocna, "Sistematica", parasita, desi cea mai noua ("Pisma si rautatea omeneasca sunt otravurile cele mai grozave !!! Aceasta are cateva legende interesante).

Locuri insemnate:

- Fantana Rece - Sub Cetate (SE) - probabil cetate si tezaur (cunoscute numai din traditie)

- ape minerale:
- Baia Baciu, Baia Verde
- fantana cu apa de pucioasa (pe proprietatea lui Dumitru Arnautu - Precista Prajani)
- izvor sarat cu Fe, J, pucioasa (proprietarr Al. Slaniceanu)
- Dealuri:
- Plaiul Serban Voda (NW)
- numele lui Serban Voda Cantacuzino (1679-1688)
- drum scurt pentru Transilvania, acum parasit
- "alte dati a fost calea sigura a salvarei vietei Domnilor care'si cautau refugiu in Transilvania sau acelor ce porneau rasboire contra ei etc."
- Piscu Vulturului, Poiana Banului, Valea Fetii, Piscu Gorganului, Piscu Scorusului, Gornatele, Cremenea, Zapodie, Fundata (loc izolat, destinat pt. inmormantarea holeritilor dupa vremurile vechi), Podu Lungas, Varful lui Gures, Sitaru, Varanghei, Groza, Degerati, Plaiul Ogarului, Leba, Varful Gascei etc.

- Vai:
- Slanicul "care se intrupeaza din 4 valcele":
1 - izvorul ce ia nastere din plaiul Baba Ana
2 - izvorul ce ia nastere din plaiul Vartejului
3 - izvorul din Poiana Ulmului
4 - izvorul de pe Valea Fetii
- Afluenti:
- Tariceanca, Valea Muscelului, Valceaua Carbunelui, cea de la Mihai Edu, Bughea etc. (pe partea stanga)
- Fundata, Valceaua de la Gogon, Raga (care ia nastere de pe Gorgan si fantana lui Dusman), valceaua de la Sistematica etc. (pe partea dreapta)

- Fantani de leac:
- fantana de la Gogon
- curata petele de pe obraz
- buna pentru menaj
- Fantana Rece
- Gogon, Dusman si Ochiu
- apa buna pentru spalat si fiert legume


Biserici:

Sf. Ion Botezatorul (Grosani)
- facut pe la 1724 de Stoica Gioarsa, initial de lemn
- refacuta pe la 1774 de Neagu Toma
- inscriptia de la usa bisericii aproape stearsa

Sf. Gheorghe (cimitir)
- inchisa, ruinata
- inscriptia:
"Aceasta sfanta si Dumnedeeasca biserica este didita si inaltata din temelie, cu toate podoabele ce i se cuvine, dupe cum se ved, intru cinstea si lauda sf. mucenic Gheorghe, de robul lui D-deu Opris, Radul, Filcea, Trandafir, in dilele D-lui nostru io Costandin Nicolae Voevod si a iubitorului de D-deu Episcop Kir Misail, intru vecinica pomenire, in leatul de la facerea lumei 7243, de la Hristos 1732 Sept. 10".

S-tii Erarchi (biserica catedrala)
- inscriptia:
"Aceasta sf. si Dumnedeeasca biserica s'au ridicat intru cinstea si slava sfintilor Erarchi didita cu cheltuiala Dumnealui boerului bivel clucer Ion X (hagi) Moscu . . . . . . . , in dilele io Alexandru Moruz cu blagoslovenia Mitropolitului Kir Dosofteiu, Episcop Kir Costandie si s'au saversit cu toata podoaba ei de numitul boer la leatul 1800, octombre 1".

- preot Teoharie Referendarie + 1

Nascerea Maicii Domnului
- fondata la 1851
- ctitor Safta Zaneasca
- inscriptia:
"Cu ajutorul celui in troita slavit ridicatu-s'au acest sfant si D-zeescu locas, prefecut din temelie, in dilele pre inaltatului nostru D-nu Barbu Dimitrie Stirbeiu, voevod si Episcopu acestei Eparchi prea sf.-sa parintele Filofteiu, cu ajutor de la Epitropia sf-tei Monastiri Coltea si al D-nei Coconi Safta Zaneasca si a mai multor doritori facatori de bine, prin alergarea si osteneala sf. sale parintelui proin protopop Dimitrie, slujitor al acestui locas - 1851 sept. 22".

Sf. Ion si Sf. Ilie (Prajani)
- inscriptia:
"Cu ajutorul lui D-zeu s'a ridicat aest sf. locas, din temelie in anul 1864 maiu in 10 si s'au savarsit la 1865 Decembre in 10, cu ajutorul D-lui Ion Marinescu si al tuturor Mahalagiilor si al tuturor cari au voit de au ajutat acest sf. locas - 1865 Decembre 10 -".


Ocupatiile locuitorilor,efective de animale si pomi fructiferi si produse

-locuitorii se ocupa parte cu taiatul sarii din saline, parte cu munca campului prin Jud. Ialomita si Braila
- minele de sare - calitatea rivalizeaza cu minele din Anglia
- productie >50 mil. kg (50 000 t)
- cariera de piatra pentru ipsos pe "Zapodie"

-mestesugari nu sunt (doar cativa rotari si dulgheri)
"Meseriile sunt necunoscute si iarna intreaga o pierd dormind sau stand prin carciuma".


- 235 cai, 901 boi, 539 vaci, 223 vitei, 70 tauri, 1269 oi, 130 capre, 418 porci

-5 mori (4 in Grosani, una in Prajani) pe apa Slanicului

- 84 000 pruni (pe 140 ha), 3000 meri, 1200 peri, 2500 nuci, 150 duzi, 200 ciresi
- in 1892 s-au produs 218 354 litri tuica
- de obicei se produc 100 000 litri


- 81 stupi
- culturi (porumb mai ales) pe 380 ha
- livezile produc 1760 care fan
- plante, animale:
- sorbul disparut

- 23 carciumari

- bugetul pe 1893-94 = 24 239 lei
cheltuieli = 25 138,32 lei
- bugetul comunei in total - cu datoriile ramase asupra fostilor primari si perceptori care in toti anii se reporta prin bugete - se urca la 50 212,88 lei


Scoala exista de pe la anul 1856 - scoala particulara cu plata de 2 sfanti pe luna, tinuta in chiliile bisericii Sf. Gheorghe de catre un dascal de biserica
1869 (toamna) - concurs pentru ocuparea catedrei de clasa I infiintata atunci - reusit Al. Slaniceanu (director in 1894)

- carte se invata in localitate de pe la 1820

- stiu carte: 153 barbati si 75 femei

- scoala a fost frecventata de 165 baieti, iar cea de fete de 53 fete. Baieti cu varsta de 7 ani - 37, fete - 48


1866 - Eforia spitalelor civile a adus mai multi copii din azil pentru a fi infiati de cei fara copii si a infiintat o scoala a sa avand ca profesor pe Iacob Pela si al doilea pe un Iosif Popescu si pe un Gheorghe Potlogeanu (1869, cand scoala a fost luata in sarcina statului)

"Penitenciarul actual este infiintat la 1882, dar acesta pare nu penitenciar, ci pensionat. Se poate avea de toate in el".

Parteneri: Protectia Muncii - Web design Optimizare SEO - Events in Romania - Pistoale Glock - Who is Who in Deutschland - Destinatii vacante